MASA DE SNOOKER SI SETUL DE BILE
Dimensiunile mesei de snooker sunt: 5 picioare si 9,5 inci lãtime (189,1 cm) x 11 picioare si 8,5 inci (384,6 cm) lungime. Înãltimea mesei de la podea pânã la marginea de sus a mantei trebuie sã fie între 2 picioare si 9,5 inci (90,3 cm) si 2 picioare si 10,5 inci (92,7 cm).
Linia de capãt se aflã la 29 inci (73,6 cm) de capãtul mesei.Pe aceastã linie sunt asezate bilele galbenã,verde si maron,cu bila maron în mijloc. Luând ca centru bila maron, bilele galbenã si verde se aflã pe un semicerc cu raza de 11,5 inci (29,2 cm) denumit zona D.
Bila albastrã este plasatã pe axa longitudinalã a mesei la intersecþia cu linia care uneste buzunarele laterale ale mesei.Bila roz este plasatã pe centru la jumãtatea distanþei între bila albastrã ºi manta din capul mesei. Bila neagrã este poztionatã la 12,25 inci (31,1 cm) de manta din capul mesei. Bilele maron, albastrã, roz si neagrã se aflã pozitionate în linie dreaptã pe axul longitudinal al mesei.
Setul de bile pentru snooker constã din 15 bile rosii si bilele colorate, în numãr de sase (galbenã,maron,verde,albastrã,roz ºi neagrã) plus bila albã (bila-ºintã). Diametrul tuturor bilelor este de 2,0625 inci (52,4 mm).

REGULILE DE JOC
La startul partidei bilele colorate sunt plasate pe punctele definite mai sus (vezi si schema din figura din josul paginii), iar bilele rosii sunt plasate într-un triunghi cu vârful spre capãtul mesei si bila din vârf cât mai aproape posibil de bila roz fãrã s-o atingã pe aceasta.
Ideea de bazã a jocului este ca jucãtorii sã încerce alternativ sã introducã bilele în buzunare obtinând la fiecare loviturã un numãr de puncte. Când nu este posibilã introducerea de bile trebuie astfel jucat încât adversarului sã-i rãmânã pe masã o poziþie dificilã pentru a introduce bile (asa numita loviturã de sigurantã safety shot în limba englezã).
Pentru marcarea de puncte un jucãtor trebuie sã introducã mai întâi o bilã rosie (orice bilã rosie în orice buzunar, loviturile la bilele rosii nu sunt lovituri anuntate). Dupã introducerea unei bile rosii sportivul trebuie sã introducã o bilã coloratã (orice bilã coloratã în orice buzunar). Dacã dintr-o singurã loviturã la bila rosie este introdusã mai mult decât o singurã bilã rosie,este punctatã si aceasta, dar la lovitura urmãtoare se va putea introduce o singurã bilã coloratã, dupã care va urma tot o loviturã la bilele rosii. Pentru introducerea unei bile rosii se acordã 1 punct iar pentru fiecare bilã coloratã punctajul este urmãtorul: galben 2 p., verde 3 p., maron 4 p., albastru 5 p.,roz 6 p., negru 7 p. Dupã introducerea unei bile rosii se nominalizeazã bila coloratã la care se joacã.
Bilele rosii introduse rãmân în buzunare iar bilele colorate sunt repuse pe masã pe punctul de la începutul partidei. Dacã punctul pe care trebuie repusã bila este ocupat de altã bilã atunci bila respectivã este repusã pe masã pe punctul liber al bilei de cea mai mare valoare care nu se aflã în acel moment pe punctul sãu si lãsatã acolo pânã când este din nou introdusã. În eventualitatea cã punctul nici unei bile colorate nu e liber atunci bila respectivã este postatã cât mai aproape de punctul sãu pa axa longitudinalã a mesei spre manta din capul mesei.
În momentul în care ultima bilã rosie a fost introdusã sportivul poate juca orice bilã coloratã. Dupã introducerea si a acestei bile colorate, aceasta este repusã pe masã dupã care bilele colorate trebuie introduse pe rând, strict în ordinea crescãtoare a valorii lor (galben-verde-maron-albastru-roz-negru) în oricare din buzunarele mesei. Dupã introducerea bilelor rosii,când se joacã la bilele colorate în ordine, bila coloratã odatã introdusã rãmâne în buzunar (nu mai este repusã pe masã).
Acumularea de puncte printr-o serie de lovituri reusite succesive care duc la câstigarea partidei se numeste break. Scorul maxim posibil,care rezultã din introducerea succesivã a 15 bile rosii alternativ cu de 15 ori bila neagrã plus toate bilele colorate în ordine este de 147 puncte (maximum break = 15 (15 roºii x 1 p.) + 105 ( 15 negre x 7 p.) + 7 + 6 + 5 +4 + 3 + 2 ).
La un moment dat în cursul unei partide se poate constata cã pe masã nu mai sunt suficiente puncte disponibile pentru a mai ajunge scorul detinut în acel moment de adversar.În acel moment scorul mai poate fi întors numai prin puncte obþinute din eventualele faulturi comise de adversar.
Termenul de a lãsa adversarului un snooker înseamnã a lãsa bila albã într-o asemenea poziþie încât sã fie ascunsã bila-þintã pentru lovitura urmãtoare a adversarului.
Un fault la jocul de snooker poate fi comis in mai multe feluri si asigura un minim de 4 puncte adversarului. Valoarea penalizarii depinde de bila asupra careia s-a comis faultul, faulturile asupra bilelor colorate care valoreaza mai mult de 4 puncte se penalizeaza cu valoarea bilei respective. In eventualitatea unui fault comis cu mai mult de o bila, faultul se penalizeaza numai cu punctele aferente celei mai valoroase bile implicate (dar nu mai putin de 4 puncte).
Termenul de snooker înseamnã pozitionarea bilei-tintã în spatele altei bile, astfel ca bila tintã sã nu poatã fi atinsã printr-o loviturã directã. Acest lucru se poate întâmpla neintentionat sau intentionat din dorinta unui jucãtor de a câstiga puncte pe seama eventualelor faulturi ale adversarului.
Urmãtoarele situatii de joc constituie faulturi:
1) neatingerea nici unei bile
2) Introducerea bilei albe. În cazul introducerii bilei albe, adversarul va juca bila albã din orice punct din interiorul zonei D.
3) Introducerea gresitã a unei bile ( introducerea unei bile colorate când bila þintã este o bilã rosie, introducerea unei bile colorate când bila tintã trebuie sã fie altã bilã coloratã, introducerea unei bile rosii când bila þintã este o bilã coloratã ).
4) Lovitura condusã
5) Lovirea bilei albe când încã se aflã în miscare
6) Lovirea bilei albe când orice altã bilã de pe masã se aflã încã în miscare
7) Executarea unei lovituri atunci când minim un picior al sportivului nu atinge solul
8) Lovirea bilei albe cu orice altceva în afarã de vârful tacului
9) Atingerea bilei cu corpul,elemente de îmbrãcãminte, accesorii de joc, etc.
10) Provocarea sãriturii bilei albe peste altã bilã intentionat sau accidental
11) Jucatul bilei peste rând
Penalizarea pentru fault este de 4 puncte care sunt trecute la adversar cu exceptia cazului în care faultul a fost comis cu o bilã cu valoare mai mare (albastrã, roz sau negru), caz în care faultul se penalizeazã cu valoarea bilei respective. În eventualitatea comiterii faultului cu mai mult decât o singurã bilã, penalizarea are valoarea numai a celei mai valoroase bile implicate, dar nu mai puþin de 4 puncte.
În anumite situatii, prin comiterea unui fault, sportivul care l-a comis poate pune adversarul într-o situatie defavorabilã, de exemplu poate lãsa o poziþie de snooker. De aceea, dupã orice fault comis de un jucãtor, adversarul îi poate cere sã continue tot el jocul din poziþia rezultatã.
Dacã sportivul care joacã dintr-o pozitie de snooker nu atinge bila tintã adversarul are optiunea de a-l obliga sã rejoace bila din aceeasi pozitie (toate bilele miscate se repun în pozitia avutã înaintea loviturii). Aceastã loviturã este cunoscutã sub numele de ratare (original în englezã a miss care s-ar traduce prin "lipsã"). Trei repetãri consecutive ale greselii cu bila din aceeasi pozitie duc la pierderea automatã a meciului - aceastã regulã se aplicã în competitiile profesioniste. |n competitiile de amatori, dupã ratarea de trei ori a repetãrii loviturii (practic dupã patru faulturi), se joacã bila din pozitia rãmasã (de cãtre adversar sau la cererea acestuia tot de cãtre sportivul care a comis ratãrile).
Lovitura de spargere la începutul jocului se executã cu bila albã plasatã oriunde în zona D. Pentru cã la jocul de snooker este extrem de dificilã introducerea unei bile rosii direct din lovitura de spargere este o practicã uzualã pentru jucãtori la spargere sã loveascã astfel încât dupã atingerea bilelor rosii bila albã sã revinã cât mai aproape de manta din capãtul mesei (preferabil în spatele uneia din bilele colorate de pe linia de capãt), aceasta fiind o lovitura safe.
Sfârsitul jocului este teoretic atunci când s-a introdus si bila neagrã dupã seria de lovituri în ordine crescãtoare la bilele colorate.
Dacã dupã introducerea bilei negre scorul este egal, bila neagrã se pune pe punctul sãu si se trage la sorti care dintre jucãtori reia jocul din zona D. Acest joc este cunoscut sub numele de „jocul la bila neagrã". Jucãtorul care introduce bila neagrã cãstigã meciul iar în cazul comiterii unui fault cel care l-comis pierde meciul.